Aproape in secolul trecut, am avut bucuria sa-l cunosc si pe domnu’ Dani Massaro, fostul mare atacant al Italiei.
De la interviul asta, tin minte o chestie amuzanta. Intesa Sanpaolo, banca italiana care il adusese la Bucuresti, rezervase pentru fiecare ziar sau site cate un interval orar pentru materiale exclusive, la finalul conferintei de presa. Mi-am asteptat randul, am stat ultimul. Complex de grasut, mi-a fost mereu rusine sa ma bag in fata.
Cand mi-a venit partea, in sfarsit, am apucat sa pun doua intrebari. Apoi, in stanga mea, apare un berbec. Eu incercam sa par inteligent, ii ziceam lu’ Massaro de Mondiale, de squadre, de chestii din care sa para ca m-am documentat. In stanga mea, robotic, suna o voce: “Ce ziceti de Dica. Dica de la Catania?”. Mai intreb ceva de BEARZOT, vocea din stanga iar: “Da’ de Goian? Goian s-a dus la Palermo!”
$!$#@$@#$*@#$ de handicapat!
Cu mintea de acum, il luam la bataie. Atunci doar m-am enervat teribil si am mancat rahat in sinea mea, fara sa zic nimic pe gura. 🙂 Sa mai spuna cineva ca intelepciunea vine cu varsta. Ia ca la mine e fix pe dos.
Public mai jos versiunea integrala a interviului pe care l-am facut cu Massaro pentru gsp.ro in mai 2009.
Citeşte un interviu cu legenda Milanului, Daniele Massaro » Magia rossonera
09 mai 2009
San Siro, Paolo Maldini, rossonero, Milano. Deja sînt prea multe indicii. AC Milan e unul dintre simbolurile moderne ale fotbalului de clasă, un rival demn pentru granzii Europei, “cel mai titrat club din lume” cum le place italienilor să îşi prezinte produsul.
Daniele Massaro are în palmares mai multe trofee decît unele formaţii pe care fotbalul le-a consemnat printre cele mai importante din istorie. Un titlu mondial (’82), două Ligi ale Campionilor (’90, ’94),două Cupe Intercontinentale (’89, ’90), două Supercupe ale Europei (’89, ’90, ’91), patru titluri în Serie A (’88, ’92, ’93, ’94) şi două Supercupe ale Italiei. Suficient? S-ar putea spune fără indulgenţă că da.
Deşi are 47 de ani, Massaro arată la fel cum ţi-l aduci aminte din finala Campionatului Mondial din 1994. E fidel profesionalismului, despre care spune că este singurul secret care l-a ajutat să reuşească în carieră. Vorbeşte degajat despre finala cu Brazilia, îşi aminteşte de Baggio, dar şi de Florin Răducioiu, pe care l-a avut coechipier la Milan.
-Daniele, e dificil să îţi păstrezi constanţa la un nivel de performanţă atît de ridicat ca al Milanului. Tu ai jucat 8 ani pe San Siro.
-Am avut o perioadă fantastică la Milano, am ştiut care îmi sunt prirotăţile şi am încercat să profit de şansa care mi s-a oferit. Am fost un profesionist, am muncit mult pentru că ştiam că este singura cale să ajung în top.
-Ai jucat în două finale de Cupă Mondială, pe una ai cîştigat-o în 82, pe cealaltă ai pierdut-o dramatic, la penalty-uri, în ’94. Care e diferenţa dintre Squadra Azzurra condusă de Bearzot şi cea antrenată de Arrigo Sacchi?
-În America nu a fost deloc aşa cum ne-am fi dorit. Noi aveam un stil de joc bazat pe pressing, depuneam foarte mult efort, iar asta era greu să se întîmple la 40 de grade. Am reuşit să ajungem în finală, dar acolo nu am avut deloc prospeţime, ne-a fost foarte greu să ne exprimăm aşa cum ne-am fi dorit.
-Roberto Baggio a ratat la loviturile de departajare…
-Nu numai el, şi eu am fost printre cei care au greşit atunci. Roby e un jucător foarte important, un mare campion, care a adus foarte mult echipei la Cupa Mondială. Vestiarul l-a susţinut, el a avut tărie de caracter şi a putut să meargă mai departe.
Meciul secolului în finala Champions League din ’94
-Ai înscris două goluri împotriva Barcelonei în finala Ligii din ’94. S-a terminat 4-0 deşi aveaţi în faţă o echipă a Barcelonei care îl avea pe bancă pe Johann Cruyff şi în teren pe Koeman, Guardiola sau Romario.
-A fost meciul secolului pentru Milan! Am jucat fantastic! Înainte de meci ne făceam griji, ne gîndeam că vom reuşi să ne impunem doar cu foarte multă şansă, avînd în vedere că ne lipseau Costacurta şi Baresi. Ce s-a întîmplat în teren a fost fantastic! Nu i-am dat Barcelonei nici o şansă!
-Sacchi şi Capello sînt doi dintre marii învingători din fotbalul mondial. Spune-mi unul din secretele lor!
-Arrigo a schimbat foarte multe la Milan! Ne-a cerut să facem un pressing cît mai agresit în jumătatea adversă, totul era foarte bine organizat şi nimeni nu intra pe teren fără să ştie exact ce are de făcut. Capello, în schimb, nu a făcut mai mult decît să păstreze ce a găsit deja. E un excelent manager, ştie să comunice cu jucătorii şi să îi motiveze, lucru pe care îl face şi astăzi la naţionala Angliei.
Fotbalul? Cea mai frumoasă meserie din lume!
- –Patrick Vieira spunea că fotbalul în Serie A este numai un loc de muncă spre deosebire de cel din Premier League, unde există mai multă pasiune. Adevărat?
- -Noi, fotbaliştii, avem mare noroc că putem face un lucru extraordinar. Jucăm pe mari arene, oamenii ne îndrăgesc, putem să avem un loc de muncă care să ne fie hobby în acelaşi timp. Fără pasiune e imposibil să reuşeşti.
- Se poate vorbi de relaţii de prietenie între marii jucători? Mai e loc de aşa ceva la un asemenea nivel?
- Sigur, am rămas prieten cu foarte mulţi dintre foştii mei coechipieri. E important respectul, iar dacă el există, poţi construi. Atmosfera dintr-un grup depinde foarte mult de rezultate, de felul în care înţelegi să treci peste tot ce se întîmplă în viaţa echipei.
De la “San Massaro” la “Bip Bip”
Massaro era poreclit de fanii Milanului “Provvidenza” pentru golurile pe care reuşea să le marcheze după ce intra în teren din postura de rezervă. Fostul atacant al rossonerilor explică: “Mi se mai spunea şi “San Massaro”, dar pentru felul în care alergam eram şi “Bip – Bip”. Ultima poreclă mi-am atras-o pentru că suporterii credeau că semăn cu celebrul personaj de desene animate Road Runner”.
Atuurile Mutu şi Chivu
Daniele Massaro consideră că naţionala României a avut ghinion în partida de la Euro 2008 împotriva Italiei (1-1) şi îi laudă pe cei mai importanţi jucători ai tricolorilor, Adrian Mutu şi Cristi Chivu: “Sînt doi fotbalişti foarte buni, aduc foarte multă siguranţă echipei şi dau valoare grupului. Nu toate echipele beneficiază de astfel de valori şi cred că vă puteţi simţi norocoşi. Ca să fiu sincer, cred că aţi avut ghinion la Campionatul European. Aţi fi meritat să cîştigaţi cu Italia”.
Prietenul Răducioiu
Fostul internaţional român Florin Răducioiu a jucat la Milan în sezonul 1993-1994, acolo unde a fost coleg cu mari jucători precum Mauro Tassotti, Marcel Desailly, Franco Baresi sau Paolo Maldini. Massaro îşi aminteşte: “Radu mi-a bun prieten, am jucat împreună doar un an, însă am rămas în relaţii foarte bune. Ne întîlnim la evenimente caritabile, îmi face de fiecare dată o foarte mare plăcere să-l revăd”
Experinţă exotică în Japonia
La finalul sezonului 1994-1995, Massaro a acceptat propunerea grupării nipone Shimizu S-Pulse. “Trebuie să îţi dai singur seama că nu mai poţi face faţă la un anumit nivel. Am ales să plec acolo pentru că am fost dorit de club, am vrut să îmi închei cariera într-un loc în care să pot fi de folos şi să nu încurc pe nimeni”, a explica Massaro.
Milan Junior Camp
Daniele Massaro este PR Manager la Milan şi este implicat activ în proiectul “Junior Camp” dezvoltat în România de clubul italian în parteneriat cu Intesa San Paolo Bank. Două sute de copii vor putea lua parte la acţiunea care va fi desfăşurată de rossoneri în complexul Sportului Studenţesc. Înscrierile vor începe pe 15 mai, iar antrenorii de la centrul de juniori al Milanului îi vor instrui pe micuţii fotbalişti între 29 iunie şi 3 iulie. Doi dintre cei mai talentaţi jucători, fie ei băieţi sau fete, vor lua parte la un eveniment de amploare desfăşurat în Italia. Toţi participanţii vor beneficia gratuit de un Kit Oficial al grupării de pe San Siro (tricouri, şorturi, şosete, rucsac).
15 meciuri are Massaro în Squadra Azzurra, pentru care a înscris un gol
51 de goluri în 209 partide a înscris atacantul italian pentru Milan